Meteorologia ajută companiile din energie să ia decizii strategice

Autor: Vasilis Pappas, Senior Meteorologist la MET International

Perioada cuprinsă între decembrie 2023 și februarie 2024 (numită și iarna boreală, spre deosebire de iarna calendaristică, care se întinde din octombrie până în decembrie) a fost marcată de a doua cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Europa și cea mai ridicată de pe glob. Comparativ cu perioada 1991-2020, temperatura medie în Europa a crescut cu 1,4 °C.

Este interesant faptul că, la nord de paralela de 60 grade latitudine N., am avut anomalii negative de temperatură, fiind doborâte unele dintre cele mai scăzute temperaturi înregistrate vreodată.

Figura 1. Anomalia temperaturii aerului la suprafață pentru perioada decembrie 2023-februarie 2024 în raport cu media pentru perioada 1991-2020. Sursa datelor: ERA5. Credit: Copernicus Climate Change Service/ECMWF.

Cum s-a tradus acest lucru pentru piețele de energie din Europa? Combinația dintre vremea blândă și producția industrială slabă a dus la o cerere europeană cumulată de gaze naturale cu aproximativ 19% sub media 2017-2021 - în timp ce prețurile gazelor naturale au scăzut de la 41 € la începutul iernii până la 25 € la sfârșitul lunii februarie 2024. Stocurile de gaze naturale au ajuns la sfârșitul iernii la aproximativ 63% în UE, cu 2% mai mult decât iarna trecută.

Astfel, este de așteptat ca vremea să joace în continuare un rol crucial pe piața europeană a energiei. Asemenea incertitudinii resimțite înaintea iernii, haosul din atmosferă este prezent și poate influența volatilitatea prețurilor angro la energie prin mai multe moduri:

• Creșterea capacității de producție de energie regenerabilă are ca rezultat o volatilitate sporită a producției de energie regenerabilă în funcție de condițiile meteorologice și, prin urmare, a strategiilor de operare ale participanților pe piață. În ultimele două săptămâni, potențialul eolian relativ slab pentru cea mai mare parte a Europei (cu excepția Iberiei) a dus la o cerere solidă pentru producția de energie pe bază de gaz. Cum se preconizează că va evolua această situație în viitor?
• În preajma lunii aprilie, se așteaptă ca stratul de zăpadă și topirea zăpezii să joace - ca în fiecare an - un rol crucial în producția de energie hidroelectrică pe curs de apă, precum și în umplerea rezervoarelor. Cât de rapidă (sau lentă) va fi topirea zăpezii?

Pentru toate aceste întrebări, meteorologia poate să ofere (unele) răspunsuri. În timp ce o prognoza pentru următoarele cinci zile nu este foarte utilă în luarea deciziilor, prognoza probabilistică s-a îmbunătățit mult în ultimii ani, oferind date esențiale pentru deciziile strategice.

În plus, modele de machine learning fără background fizic, care rulează în unele dintre cele mai puternice supercomputere din lume, s-au unit cu modelele meteorologice, iar rezultatele de până acum au fost promițătoare.

Există totuși o diferență între modelele de prognoză meteo și modelele de previziune climatică - iar principala diferență constă în sursa de predictibilitate. În ceea ce privește prognoza meteo, este necesară descrierea precisă a atmosferei și apoi rezolvarea ecuațiilor fizice. În cazul proiecțiilor climatice, modelele se bazează pe ipoteze privind activitatea antropogenă (activitățile umane care afectează mediul) și emisiile aferente, utilizarea terenurilor și alți factori. Astfel de modele climatice sunt instrumente valoroase pentru elaborarea scenariilor climatice și a politicilor aferente la nivel internațional.

La MET International, ne dorim să fim mereu la curent cu cele mai recente studii și evoluții din domeniul meteorologiei și al schimbărilor climatice.