Articol de Vasilis Pappas, Senior Meteorologist în cadrul MET Group
Zilele sunt mai scurte și nopțile mai lungi în emisfera nordică, un prilej bun să analizăm la ce ar trebui să ne așteptăm de la piețele de energie în perioada următoare.
Anul acesta, observăm o serie de riscuri legate de starea atmosferei în emisfera nordică, dar și de cea a Oceanului Indian și a Pacificului. Aceste interacțiuni între regiuni diferite ale planetei sunt denumite teleconexiuni. Iată câteva dintre teleconexiunile și caracteristicile atmosferice care sunt considerate deosebit de importante:
Ne așteaptăm la o iarnă ușor mai blândă în acest an
Luând în considerare toate elementele menționate anterior, împreună cu cele mai recente prognoze sub-sezoniere și sezoniere, se estimează că temperaturile de pe continentul european vor fi, în medie, cu 0,5 – 1,0°C peste valorile normale ale iernilor din perioada 2018–2024, și cu 1,0 – 1,5°C peste mediile iernii 2024–2025.
Deși acesta este scenariul de bază, există și o variantă alternativă – cu o probabilitate de aproximativ 20% – care indică o iarnă mai rece cu circa 1,2°C, apropiată de media temperaturilor înregistrate iarna trecută.
Dacă analizăm strict relația dintre temperatură și cererea de energie (fără a lua în calcul măsuri de eficiență energetică sau modificări structurale ale consumului), cererea de gaze naturale este așteptată să fie mai scăzută față de anul trecut, atât în Europa, cât și în Asia. Totuși, influența fenomenului La Niña asupra Asiei de Est ar putea aduce surprize, prin episoade cu temperaturi mai scăzute decât cele anticipate.
Posibile creșteri ale prețurilor la gaze naturale și energie electrică în decembrie
În Europa, cele mai recente prognoze sezoniere indică o probabilitate crescută pentru apariția fenomenelor de tip „Dunkelflaute” în luna decembrie – perioade în care cererea de încălzire este ridicată, dar producția de energie solară și eoliană este foarte scăzută. Astfel de situații pot genera creșteri bruște ale prețurilor la gaze naturale și electricitate, din cauza necesității de a suplimenta producția termică pentru a acoperi cererea care, în mod normal, ar fi fost satisfăcută de energia din surse regenerabile.
Un astfel de eveniment major a avut loc pe 6 noiembrie 2024, când prețul mediu al energiei electrice a urcat la 231 €/MWh, iar în unele intervale orare a depășit chiar 800 €/MWh. Zilele caracterizate prin cerere ridicată și producție redusă din surse regenerabile limitează, de asemenea, eficiența sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS), care, în condiții normale, contribuie la reducerea vârfurilor de preț.
Situația hidrologică joacă, la rândul ei, un rol esențial, mai ales în Europa de Sud-Est, o regiune puternic dependentă de producția hidroenergetică. Conform celor mai recente prognoze, se așteaptă precipitații peste media sezonieră, ceea ce ar aduce o ușurare semnificativă, întrucât rezervoarele hidro se află în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.
În concluzie, interacțiunea dintre cererea meteo-dependentă din Europa și Asia va fi un factor important, deoarece o creștere a consumului în Asia ar putea influența diferența de preț a gazului natural lichefiat (GNL) dintre cele două regiuni și, implicit, redistribuirea livrărilor de GNL la nivel global.
Ce sunt El Niño și La Niña?
El Niño și La Niña sunt cele două faze opuse ale unui fenomen climatic cunoscut sub numele de Oscilația El Niño – Sudică (ENSO), care are loc în Pacificul tropical și influențează modelele meteorologice la scară globală. El Niño reprezintă faza caldă, caracterizată prin temperaturi ale suprafeței oceanului mai ridicate decât media. La Niña, în schimb, este faza rece, marcată de temperaturi oceanice mai scăzute decât media. Ambele faze pot avea efecte semnificative asupra vremii, incendiilor de vegetație, ecosistemelor și a economiei. Episoadele El Niño și La Niña durează, de obicei, între 9 și 12 luni, dar uneori se pot prelungi timp de câțiva ani. Aceste evenimente apar, în medie, o dată la 2–7 ani.
