Conflictul din Ucraina a afectat în continuare fluxurile tradiționale de gaze naturale, determinând diversificarea surselor de energie în Europa – ceea ce a dus la o dependență crescută de importurile de GNL și intensificarea concurenței cu Asia în perioadele de vârf ale cererii. Statele Unite și-au consolidat poziția de exportator principal de GNL, odată cu punerea în funcțiune a unor noi capacități, amplificând aprovizionarea la nivel global.
Europa a reușit să mențină securitatea energetică. Cu toate acestea, prețurile ridicate au afectat inevitabil competitivitatea industrială și performanța economică.
Privind spre 2025, piața de GNL se confruntă cu noi riscuri în ciuda previziunilor privind creșterea aprovizionării din SUA și Qatar. Aspecte precum întârzierile în extinderea capacităților existente sau cererea mai mare decât cea preconizată din Asia - determinată de redresarea economică sau de vremea rece - ar putea tensiona piața.
Rezervele de gaze ale Europei ar putea scădea dacă tensiunile geopolitice persistă, amplificând volatilitatea. Industria rămâne în alertă în fața unor evenimente neașteptate care ar putea modifica rapid echilibrul dintre cerere și ofertă.
O redresare solidă a producției de energie nucleară în Franța și o creștere semnificativă a producției de energie din surse regenerabile (reprezentând 55% din cererea totală în Germania), împreună cu o producție de energie hidro peste medie, au caracterizat anul 2024. Prețurile EUA (certificate de emisii de carbon ale UE) au fost relativ scăzute, favorizând producția de energie electrică mai ieftină pe bază de lignit - și parțial cărbune - în detrimentul gazelor naturale.
Valurile de căldură din vara anului 2024 în Europa Centrală și de Sud-Est, însoțite de prețuri foarte ridicate, au demonstrat potențialul de creștere bruscă a prețurilor în perioade de cerere ridicată, amplificat de capacitatea limitată de interconectare transfrontalieră de la Vest la Est.
La rândul său, Vestul nu a fost nici el imun la creșterile bruște ale prețurilor. În perioadele de frig combinat cu lipsa surselor de energie regenerabilă, așa-numita „Dunkelflaute” (fără soare și fără vânt simultan), Germania a înregistrat cele mai mari prețuri la energie electrică din 2006. În ultimii ani, Germania a închis toate centralele nucleare și a scos deja din funcțiune o parte dintre centralele pe cărbune și lignit, ceea ce face ca aceste perioade tensionate să fie și mai dificil de gestionat.
Cererea de energie electrică în 2025 este de așteptat să rămână sub nivelurile de dinaintea pandemiei, în special în Vest. Este puțin probabilă o creștere suplimentară a producției nucleare din Franța. Lignitul și cărbunele vor rămâne mai ieftine decât gazul natural pe tot parcursul anului 2025, limitând astfel utilizarea gazului pentru producția de energie electrică, cu excepția cazului în care prețurile certificatelor EUA cresc semnificativ.
Creșterea rapidă a producției de energie din surse regenerabile necesită o extindere oportună și adecvată a rețelei electrice, precum și o capacitate suficientă de generare flexibilă. Lipsa flexibilității de generare a energiei electrice și capacitatea comercială transfrontalieră limitată vor menține volatilitatea prețurilor pe piața spot, iar creșterile bruște ale acestora sunt așteptate și în 2025.
